duminică, 13 martie 2011

Reşedinţa episcopului de Hotin / Reşedinţa episcopală din Bălţi

Str. Visarion Puiu, 1, or. Bălţi - locaţia







Pe centru episcopul Visarion Puiu







































Punerea pietrei fundamentale - 28 septembrie 1924
   Inaugurarea - 1932

Reşedinţa episcopală a fost edificată din iniţiativa Î. P. Episcop Visarion Puiu. La punerea pietrei de temelie participă principele de coroană Carol. Autorul proiectului iniţial este Adrian Gabrielescu, iar din 1929 Nicolae (Nae) şi Robert Mihăiescu au dirijat construcţia până la finiş.
Clădirea se află în mijlocul unei ample grădini. Iniţial proiectul prevedea construcţia unui monumental palat cu largi aripi laterale, dar după ridicarea parţială a parterului, din motive financiare s-a renunţat la ideea unei reşedinţe grandioase (imagine explicativă). După o lungă perioadă de sistare a lucrărilor, construcţia a fost reluată de adepţii stilului neoromânesc şi funcţionalist, care au restrâns edificiul în plan, părţile laterale nefolosite fiind transformate în terase. În centru, ridicat pe un soclu înalt, care ascunde vechile construcţii, se înalţă palatul cu parter şi etaj, cu o compoziţie asimetrică pitorească, cu acoperişuri în două pante repezi, cu învelitoare din ţiglă şi smalţ verde. Faţadele, soluţionate în spiritul stilului neoromânesc, sunt împodobite cu panouri din stuc, amplasate în jurul golurilor ferestrelor şi uşilor, sub cornişă, la balcon şi logii. Soluţionarea artistică a edificiului aminteşte de monumentele de arhitectură brâncovenească. În colţul clădirii se află un turn, care adăposteşte în interiorul său, la parter, o oranjerie şi o capelă. Odăile palatului sunt grupate în jurul unui hol central, care la parter, în caz de necesitate, putea fi inclus într-un spaţiu unitar cu încăperile de destinaţie oficială, iar la etaj putea primi o lumină naturală prin plafonul de sticlă. Încăperile palatului au fost decorate cu detalii din lemn de specii preţioase, cu obiecte de lux cum ar fi instalaţiile de iluminare interioară din sticlă de Veneţia. Mobilierul purta monogramele incizate a primului comanditar al acestui edificiu - "VP".

Ctitorie a Episcopului Visarion Puiu. Imobil mare din piatră şi cărămidă, cu parter şi etaj, compus din 33 de camere, pentru locuinţa episcopului şi a personalului monahal, având şi 2 clădiri anexe, situate în cartierul Pământeni (platoul de la liziera de nord-vest a municipiului). Ocupa un lot de 17,5 ha semănat şi parc, cu un lot gospodăresc de 9 ha, la marginea Bălţilor, obţinut de la Primăria oraşului, pe care se proiectează construcţia şi altor clădiri necesare episcopiei, precum şcoala de cântăreţi şi azilul pentru bătrâni. S-a început construcţia reşedinţei episcopale de la Bălţi şi a locuinţelor pentru monahi în 1924. Arhitect a fost Adrian Gabrielescu (domiciliat or. Bucureşti, str. Fabrica de chibrituri, 8), care a primit 50.000 de lei pentru construcţia reşedinţei episcopale. A fost exprimată dorinţa ca în arhitectura reşedinţei destinaţia religioasă să se caracterizeze şi în motivele arhitectonice ale faţadei; scopul bisericesc ar fi justificat. Din Procesul-verbal cu privire la arhitectura Palatului Reşedinţei Episcopale din Bălţi, se ştie că faţadele vor fi lucrate în stil românesc. În procesul construcţiei a apărut un conflict între comanditar şi arhitect. După punerea temeliei şi facerea subsolului au stat mult timp în căutarea mijloacelor. Abia în 1930 primindu-se de la Statul Român 2.330.720 de lei au putut continua construcţia. A început a doua oară în toamna anului 1930 şi a fost sfinţită la 24 noiembrie 1932 de către P.S. Episcop Visarion Puiu. Fundaţia a rămas după proiectul întocmit de A. Gabrielescu din Bucureşti, dar planul iniţial, fiind mult mai vast, a fost abandonat. Părţile laterale ale subsolului au fost păstrate. A fost elaborat alt proiect al clădirii de către arhitectul R. Mihăiescu din Bucureşti. Proiectul de acoperiş şi cheltuiala s-a făcut sub conducerea arhitectului Ionescu Berechet din Bucureşti, antrepriza – Cezar Pop, tâmplăria – de inginerul Procopovici din Cernăuţi, instalaţia caloriferului şi uzina electrică – după proiectul inginerului G. Constantin din Focşani. Toate lucrările au fost supravegheate şi conduse adesea de însuşi Episcopul Visarion Puiu. S-a cheltuit cu construcţia – 4.940.427 lei.
Surse: http://flux.md
           http://serega2007us.ya.ru
           http://fototecaortodoxiei.ziarullumina.ro

Imaginile alb-negru sunt din perioada interbelică.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu